Atacurile de panică

Primul atac de panică sperie cumplit și de cele mai multe ori se sfârșește cu un apel la 112. Moartea pare iminentă. Pulsul crescut, senzația de sufocare si gheara de la inimă care strânge așa tare încât doar câteva minute par că mai sunt până când se va opri de tot, amplifică încleștarea mâinilor, transpirațiile și eventual greața.

Urmează perindarea pe la doctori de diferite specialități, analize peste analize, toate în graficele normale; o recomandare de vitamine, trimitere la psihiatrie, iar cei mai norocoși sunt îndemnați să caute și un psihoterapeut.

Cam asta povestesc pacienții care ajung la mine în cabinet, o mica parte dintre cei care au nevoie de ajutor specializat.  

Atacurile de panică pot fi diurne (de zi) sau nocturne (de noapte), iar ca frecvență zilnice sau chiar de mai multe ori pe zi, la distanță de câteva săptămâni sau luni.

Când poți începe să bănuiești că ai avut un atac de panică?

Putem spune că  avem atacuri de panică atunci când patru sau mai multe dintre simptomele de mai jos au ajuns în câteva minute la o intensitate mare, provocând un disconfort major. În plus, ele trebuie să se manifeste pe o perioadă de cel puțin o lună, la fel și sentimentul de ingrijorare că un nou atac poate avea loc oricând, împreună cu schimbarea de comportament care urmărește evitarea situațiilor despre care persoana începe să creadă că sunt potențial declanșatoare a atacurilor de panică: efortul fizic, situațiile necunoscute, consumarea anumitor alimente, etc.

Simptomele sunt:

  • frica de a pierde controlul sau de a înnebuni;
  • dificultăți de respirație;
  • amețeală sau leșin;
  • bătăi puternice ale inimii, puls crescut;
  • tremurat;
  • transpirație;
  • senzație de înecare;
  • sentiment de irealitate sau depersonalizare;
  • amorțeală sau furnicături;
  • înroșire;
  • senzație de frig sau cald;
  • dureri de piept sau disconfort;
  • dureri de stomac sau greață.

De ce au un efect atât negativ în viața individului?

Pentru că teama pentru apariția unui nou atac de panică, precum și preocuparea  pentru evitarea lui ajung să domine viața persoanei, influențând  relațiile pe care acesta le are cu sine, cu partenerul, cu familia extinsă, cele sociale dar și profesionale.

Persoana se teme din ce în ce mai mult să stea singură în casă sau să plece de acasă neînsoțită, evită deplasările lungi sau în locuri necunoscute, întâlnirile cu prietenii și familia extinsă sunt limitate și ele, concentrarea pe sarcinile profesionale este deficitară (am întâlnit cazuri în care păstrarea unui loc a fost imposibilă) sau dependența față de partener (care este investit cu rolul de a acorda primul ajutor) sunt doar câteva exemple de efecte pe care persoanele diagnosticate cu tulburare de panică le experimentează.

De asemenea, multe dintre persoanele care au atacuri de panică și nu beneficiază de tratament corespunzător ajung “abonații” serviciilor de ambulanță. Frica iminentă a morții este atât de puternică, încât, la fiecare episod se solicită serviciile de urgență.

Care sunt cauzele apariției atacurilor de panică și a tulburării de panică?

  • Factori genetici: dacă în istoricul familial au mai existat și alți membri cu acest diagnostic
  • Stres puternic
  • Pierderea unor persoane importante, doliu
  • Abuzul fizic și sexual în copilărie, adolescență sau la vârstă adultă
  • Evenimente traumatice cum ar fi accidentele, divorțul, etc.

Cauzele apariției atacurilor de panică pot fi numeroase și țin de trecutul și experiența individuală a fiecărei persoane.

La ce specialist trebuie să apelezi pentru tratarea atacurilor de panică și a tulburării de panică?

Pentru administrarea unui tratament medicamentos, la medicul psihiatru, iar pentru a afla cauza care le-a provocat și  a afla cum poți să le depășești psihoterapia este întotdeauna de ajutor.

Pentru programare la psihoterapie mă poți contacta la numărul de telefon 0723 166 040 – Carmen Buțerchi – Psiholog și psihoterapeut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *