Sentimentul de pierdere în vreme de pandemie

Pe lângă anxietate, teamă și îngrijorare, pandemia generată de noul Coronavirus vine și cu sentimentul de pierdere.

Pierdem rutine, obiceiuri, planuri și siguranța financiară din cauza concedierilor sau a șomajului tehnic, uneori chiar persoane dragi, în cazurile cele mai dramatice. Echilibrul emoțional este pus la încercare și lipsa mobilității de mișcare nu ne ajută deloc, dimpotrivă. La toate acestea, pierderea sănătății poate avea cel mai mare potențial de a dezvolta o traumă individuală.

Persoanele care resimt puternic sentimentul de pierdere în această perioadă, parcurg următoarele etape:

Negarea, ea apare după aflarea veștii (pericolului infectării, concedierii, decesului unei persoane dragi) și se manifestă ca un mecanism de apărare inconștient împotriva fricii și a lipsei de resurse de adaptare. Recunoaștem o persoană care parcurge această etapă după afirmații percum: Nu există acest virus, nu am cum să mă îmbolnăvesc.

Este de la sine înțeles că o astfel de atitudine nu numai că este dezadaptativă, dar este și periculoasă deoarece angrenează  un comportament de expunere la virus prin nefolosirea metodelor recomandate de protecție.

Furia urmează după etapa negării și se caracterizează prin faptul că sentimentul de frică iese din zona inconștientă și vine în planul conștient. Persoana înțelege riscurile, pericolele, consecințele negative și se revoltă:  De ce mi se întâmplă numai mie, acum când îmi mergea așa de bine? Mereu pățesc așa!, Sunt cel mai ghiniost om din lume!

Negocierea cu propria persoană sau cu forțele externe: Dacă mă ajută Dumnezeu și scap cu bine din această încercare o să îmi vizitez părinții mai des. La fel prietenii. Alte persoane ar putea zice: După trecerea pandemiei am să fac mai mult sport și voi fi mai atent cu modul în care cheltui banii.

Urmează, depresia, etapa cea mai dificilă și cea care implică cele mai mari riscuri, în formele cele mai avasate și netratate poate determina actul suicidar.  Sentimentul de neputință, tristețea,  deznadejdea și convingerea că nu este nicio lumină la capătul tunelului pun stăpânire pe psihicul individului. Persoana nu se poate adapta la situația nouă de viață ceea ce îi aduce în plus și sentimentul de vinovăție, simțând despre sine că nu este în stare de nimic sau nu merită ceea ce are.

Cum după ploaie apare soarele, așa și în succesiunea etapelor procesului de pierdere, vine acceptarea. Acum, persoana nu numai că înțelege situația dar are disponibile accesări conștiente ale mecanismelor de coping (adaptare) și reziliență (capacitatea de a rezista și de a recăpăta echilibrul emoțional pe care îl avea înainte de apariția pandemiei).

În această etapă, persoana este adaptată la noua situație de viață și își găsește un stil de viață mulțumitor.

De cele mai multe ori, etapele pierderii sunt consecutive, însă se întămplă ca acestea să se amestece: o persoană se poate mai întâi infuria, ca apoi să intre în depresie, apoi să nege etc.

Situațiile de mai sus pot fi mai ușor depășite dacă:

  • Sunt evitate suprageneralizările și gândurile negative de genul celor descrise în etapa furiei.
  • Se face o evaluare a resurselor atât financiară, care să asigure traiul o perioadă mai lungă de timp, dar și a resurselor de sprijin emoțional – prieteni, familie, specialiști.
  • Adaptarea planurilor vechi la situația actuală, renunțarea la cele vechi care nu mai pot fi duse la final.
  • Se utilizează întrebarea miracol – eu o folosesc des în lucrul cu clienții și ajută la introspecție, dar totodată forțează persoana să își reprezinte mental viața de după pandemie și să afle ce ar putea face ei dar și cei de dragi pentru o adaptare cât mai eficientă. Ea sună așa: Dacă printr-un miracol, mâine dimineață când te trezești afli că a dispărut Coronavirus, cum ar fi viața ta? Dar a copilului tău sau a prietenilor tăi? ..etc.
  • Avem așteptări realiste privind viitorul apropiat și revenirea la viața de dinainte de pandemie.

În cazul în care voi, membrii familiei sau prietenii voștri nu reușiți / reușesc să faceți față provocărilor pandemiei, puteți apela la ajutorul unui psihoterapeut care să vă ofere ședințe de psihoterapie on-line.

El – EA -RELAȚIA de cuplu și COVID-ul

Relația dintre parteneri este a treia entitate dintr-un cuplu. Ea este creată de cei doi și tot ei sunt responsabili de trăinicia, gradul de satisfacție și funcționalitatea ei.

Relațiile sunt într-o continuă transformare datorită mișcării lor prin timp și asta necesită o adaptare permanentă la nou și neprevăzut. Schimbările la care trebuie acomodate relațiile sunt  interne (factori ce țin de unul dintre parteneri: boală,  pierderea locului de muncă etc) sau externe ( calamități, pericole sociale etc).  În situația actuală, neprevăzutul este acest virus COVID-19 care trebuie să fie integrat în toate relațiile noastre, cu precădere în relația de cuplu care poate fi mult afectată din cauza izolării. Cele mai multe cupluri nu sunt obișnuite să petreacă împreună o perioadă de timp atât de mare, nici măcar în vacanțe sau de sarbători și pot să apară divergențe, certuri, senzația de sufocare, panică, depresie etc .

Pentru evitarea efectelor negative ale izolării și menținerea relației de cuplu în paramentrii funcționalității, recomand:

Respectarea programului dedicat activităților profesionale, pe cât posibil de către ambii parteneri, ca și înainte de izolare, precum și păstrarea distanței individuale astfel încât fiecare să aibă și activități individuale (citirea unei cărți, articole de specialitate, sport, hobby – uri).

Activitățile comune de până la instalarea izolării ar fi bine să se mențină: curățenia făcută împreună la finalul săptămânii sau vizionarea filmelor preferate. Se poate simula și o ieșire la restaurant. Schimbarea hainelor de casă cu cele de stradă și aranjarea mesei în sufragerie unde să cinați împreună și să beți băutura care vă place poate alunga plictiseala și anxietatea.

Un aspect foarte important și care este ușor trecut cu vederea este comunicarea emoțiilor și a gândurilor privind situația cu care ne confruntăm la nivel global. Acest exercițiu presupune un nivel crescut de comunicare eficientă și de acceptare a ceea ce simte celălalt,  fără a judeca. Împărtășirea răspunsurilor la următoarele întrebări aduc partenerii împreună ca o echipă care luptă împotriva unui inamic comun, ajută la înțelegerea comportamentelor celuilalt, scad anxietatea și previn dezvoltarea unor tulburări mai grave precum cea de panică. Acestea sunt:  Ce simt și gândesc ? , Ce temeri am?, Care sunt resursele noastre comune de a trece cu bine peste această încercare?, Cu ce pot contribui eu la menținerea relației noastre?

Identificarea avantajelor izolării. Veți fi uimiți să descoperiți că această perioadă vine și cu plusuri, nu doar cu minusuri (lucruri pe care doream să le facem – o carte nouă pe care avem acum timp să o citim, îngrijirea florilor, proiecte DIY).

Păstrarea legăturii cu familia extinsă și prietenii este de asemenea o resursă pentru depășirea anxietății, iar tehnologia de azi este mai mult decât generoasă în facilitarea comunicării la distanță.

Reevaluarea planurilor și reprogramarea vacanțelor oferă sentimentul de continuitate a vieții obișnuite și totodată a temporalității situației actuale.

Depresia, simptome des întâlnite și soluții de rezolvare

depresia Depresia are un impact major asupra calității vieții celor care se luptă cu această boală dar și a celor din jurul lor. De cele mai multe ori, ajunge să fie tratată în stadii avansate și potrivit psychiatry.org, afectează 1 din 15 adulți, la care se adaugă și multe cazuri în rândul copiilor.

Depresia poate fi resimțită în viețile noastre printr-o pierdere a plăcerii în activitățile care o dată ne delectau. În plus, poate naște sentimente de lipsă de valoare sau inutilitate pentru toți cei apropiați.

O dată cu trecerea timpului, alte dezechilibre pot să apară de la starea de somnolență permanentă, la insomnii sau gândul că nimeni nu îi va duce lipsa dacă se va sinucide.

Depresia se tratează doar medicamentos de către medicul psihiatru și prin psihoterapie, fără acest sprijin problemele nu pot fi rezolvate.

La nivel biologic, depresia netratată determină: fluctuații ale greutății, scăderea imunității, insomnii, oboseală, crește riscul de dezvoltare a atacurilor vasculare cerebrale sau a unor boli precum diabetul, boli cardiace, endocrine, digestive, putând duce până la moarte.

La nivel psiho-emoțional și cognitiv, depresia se manifestă printr-o tristețe îndelungată, sentimente de singurătate și deznădejde, stimă de sine scăzută, nesiguranță, lipsă de chef chiar și pentru activități înainte plăcute, lapsus-uri sau tulburări de memorie, precum și indecizie sau dificultăți în luarea deciziilor.

La nivel familial, depresia unui membru va afecta fiecare persoană în parte. Un părinte depresiv, din cauza propriei tristeți și a oboselii, eșuează să fie aproape emoțional de copil și nu-i oferă sprijin așa cum obișnuia să o facă. În cuplu, pot să apară sentimente de respingere, neînțelegeri sau acuze privind infidelitatea, depresia fiind una dintre cauzele scăderii interesului erotic.

Din cauza oboselii resimțite, a lipsei de interes și a plăcerii pentru orice activitate în general, depresia atinge și aspectul profesional pentru că determină o eficiență scăzută, care implicit duce la neîndeplinirea sarcinilor la timp sau o slabă calitate a muncii.

Relații sociale și de prietenie sunt și ele afectate, persoana depresivă tinde să se izoleze și să evite întâlnirile chiar și cu membrii propriei familii sau cu prietenii apropiați.

Atunci când tu sau o persoană apropiată manifestă simptomele descrise mai sus, este recomandat să se apeleze la ajutor specializat.